Skip to main content

TBM „Sfânta Ana” a străpuns peretele viitoarei stații de metrou Piața Montreal

TBM „Sfânta Ana” a străpuns astăzi peretele viitoarei stații de metrou Piața Montreal, de pe aliniamentul viitoarei Magistrale 6 de metrou.

Scutul de forare care excavează tunelul Liniei 1 pe Secțiunea SUD a Magistralei 6 de metrou a finalizat astfel cel de-al treilea segment de tunel de pe această linie, dinspre viitoarea stație de metrou Tokyo către stația 1 Mai.

Tunelul cu cale dublă realizat până acum între viitoarele stații de metrou Tokyo – Aeroport Băneasa – Gara Băneasa – Piața Montreal, însumează aproape 3 km. Pe Linia 1, TBM „Sfânta Ana” a excavat 2.838 m liniari și a asamblat 1.887 de inele de tunel.

Lungimea tunelului subteran pe care îl va realiza TBM „Sfânta Ana” până la stația 1 Mai este de 6,6 km.

„Suntem mulțumiți de ritmul lucrărilor pentru Magistrala 6 de metrou. Străpungerea peretelui stației Piața Montreal de către TBM „Sfânta Ana” marchează o nouă realizare importantă în execuția Magistralei 6 de metrou. Proiectul avansează în ritm eficient. Magistrala 6 va asigura o conexiune rapidă și modernă între rețeaua de metrou și Aeroportul Internațional Henri Coandă, contribuind semnificativ la dezvoltarea mobilității urbane în București.”, precizează Directorul General Metrorex, Mariana MICLĂUȘ.

„Cârtițele”care sapă metroul M6: cum construiește un TBM tunelul, inel cu inel

„Cârtițele” Magistralei 6 sapă pământul, îl scot la suprafață și ridică tunelul în urma lor, aproape simultan. Numele lor tehnic este TBM, de la Tunnel Boring Machine (mașină de forat tuneluri).

TBM-urile „Sfânta Maria” și „Sfânta Ana”, care lucrează pe Secțiunea Sud a Magistralei 6, cântăresc în jur de 600 de tone și au capete de foraj de circa 6,60 metri diametru. Ca lungime, se apropie de un teren de fotbal. Intră în pământ, iar în spatele lor rămâne un tunel circular, consolidat, gata pentru etapele următoare.

În partea din față se află capul de foraj, un disc metalic uriaș echipat cu elemente de tăiere. Se rotește, dislocă terenul și împinge materialul într-o cameră unde presiunea este controlată permanent. Presiunea ține frontul de excavare stabil și permite utilajului să înainteze controlat. De acolo, materialul ajunge pe un transportor elicoidal, apoi pe benzi transportoare, și iese din tunel. Este încărcat și dus la amplasamente autorizate.

Cât timp în față se sapă, în spatele scutului începe deja montarea tunelului.

Bolțarii și inelele de tunel

TBM-ul înaintează cu cilindri hidraulici care se sprijină pe ultimul inel montat. După fiecare avans, un dispozitiv numit erector ridică bolțarii, elementele prefabricate din beton, și îi așază unul lângă altul până se închide un inel nou. Între inelul de beton și teren rămâne un spațiu, umplut prin injectarea unui mortar special care se numeste betonita. Operațiunea fixează structura și ajută la stabilitatea terenului din jur.

Apoi ciclul se reia: se excavează, se evacuează materialul, utilajul înaintează, se montează un inel, se injectează mortarul. Și tot așa, câțiva metri pe zi, luni la rând.

Cum știe „cârtița” încotro să meargă?

La zeci de metri sub pământ, orientarea nu ține deloc de instinct. TBM-ul are sisteme de ghidaj, senzori și repere topografice raportate la coordonatele proiectului. Operatorii urmăresc traseul permanent și pot corecta direcția cu ajustări foarte fine. Din cabina de comandă se urmăresc în timp real presiunea din camera de excavare, cantitatea de material extras și poziția utilajului față de axa proiectată. La acestea se adaugă parametrii de lucru ai capului de foraj și ai sistemelor hidraulice, plus operațiunile de montare a inelelor.

În condiții normale, TBM-urile de pe Secțiunea Sud a Magistralei 6 de metrou din București înaintează în medie cu aproximativ 1,5 metri pe oră. Pare puțin, până când te uiți ce se întâmplă în ora aceea: utilajul excavează în jur de 60 de metri cubi de material și pregătește montarea structurii definitive a tunelului.

În 24 de ore se montează în medie 13-14 inele. Echipele lucrează în trei schimburi, iar activitatea este continuă, cu opririle necesare pentru verificări și mentenanță. Ritmul variază în funcție de teren, de parametrii înregistrați și de lucrările de întreținere.

„Cârtițele” României: de la metrou la tuneluri prin munte

Tehnologia TBM nu este la prima utilizare în România. Pe Magistrala 5 de metrou din București au excavat „Sfânta Varvara” și „Sfânta Filofteia”.

Pe linia feroviară Brașov-Sighișoara, subsecțiunea Apața-Cața, lucrează patru TBM-uri, „Eleni”, „Varvara”, „Alexandra” și „Konstantina”, la tunelurile gemene Ormeniș și Homorod. Utilajele feroviare au alt diametru și lucrează în alte condiții geologice, dar principiul este același: excavare controlată, evacuarea materialului, montarea imediată a structurii și monitorizarea parametrilor.

Numele urmează o tradiție veche în proiectele de tuneluri. Sfânta Varvara este considerată protectoarea minerilor și a celor care lucrează în subteran. Pe Magistrala 6, tradiția continuă cu „Sfânta Maria” și „Sfânta Ana”.

Ce se întâmplă la suprafață

Deși activitatea are loc în subteran, funcționarea TBM-ului este dublată de un sistem amplu de monitorizare. Presiunea din camera de excavare, cantitatea de material extras, traseul utilajului și comportarea terenului sunt verificate permanent. În zonele din aria de influență a lucrărilor se folosesc echipamente speciale pentru monitorizarea terenului și a construcțiilor.

Drumul subteran către aeroport

Magistrala 6 va avea 14,2 kilometri de cale dublă și 12 stații și va realiza prima conexiune directă de metrou între Gara de Nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă.

În materialul video se vede felul în care înaintează utilajul și cum bolțarii din beton devin, inel cu inel, structura viitorului tunel.

Apăsați „Play” și intrați câteva minute în interiorul unui TBM.

Monitorizare JICA la Magistrala 6, o investiție realizată cu fonduri guvernamentale, europene și japoneze

În perioada 17-19 august 2026, Agenția de Cooperare Internațională a Japoniei (JICA) a desfășurat la București o nouă misiune de monitorizare a proiectului co-finanțat prin Acordul de împrumut ROM-P5, aferent Magistralei 6 de metrou.

„Magistrala 6. 1 Mai – Otopeni, Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni” este un proiect cu relevanță locală importantă și cu impact regional și internațional semnificativ.

Din partea JICA, unul dintre finanțatorii strategici ai Proiectului M6, delegația a fost condusă de doamna Hiroko Amano, Director adjunct în cadrul Diviziei Europa – Departamentul pentru Orientul Mijlociu și Europa.
Pe parcursul vizitei, delegația JICA a avut întâlniri de lucru cu reprezentanții Metrorex, ai Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, ai Ministerul Finanțelor, ai Ambasadei Japoniei în România, ai supervizorului, ai constructorilor Lot 1.1 și Lot 1.2, desemnați pentru proiectarea și execuția lucrărilor de rezistență, și ai Pachetului 2 desemnat pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de arhitectură, cale de rulare, instalații electromecanice și de curenți slabi.

Agenda misiunii a inclus ședințe de progres pentru analizarea stadiului implementării proiectului și asigurarea alocărilor bugetare necesare, precum și vizite în teren. Echipa Metrorex, coordonată de directorul general Mariana Miclăuș, a prezentat stadiul lucrărilor pe șantierele viitoarei Magistrale 6. În cadrul acestor vizite au fost analizate progresele înregistrate și etapele următoare ale proiectului. Pentru consolidarea managementului siguranței în construcții, misiunea JICA a acordat o atenție specială aspectelor legate de siguranța în muncă, organizând un seminar pe această temă.

Proiectul „Magistrala 6. 1 Mai – Otopeni, Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni” este unul de utilitate publică, de interes național, conform Hotărârii Guvernului nr. 496/2017, cu modificările și completările ulterioare, prin care se asigură nevoile de mobilitate ale persoanelor prin dezvoltarea rețelei de transport trans european (TEN-T). Proiectarea și execuția Secțiunii Nord a noii Magistrale 6 este finanțată de la bugetul de stat și din fonduri externe rambursabile – credit extern JICA (Japan International Cooperation Agency).

Dialogul a reconfirmat importanța parteneriatului strategic româno-japonez și angajamentul comun pentru dezvoltarea proiectului de infrastructură LEGĂTURA REȚELEI DE METROU CU AEROPORTUL INTERNAȚIONAL HENRI COANDĂ. (MAGISTRALA 6. 1 MAI – OTOPENI), un reper investițional major, care reflectă în mod reprezentativ parteneriatul de succes dintre cele două țări.

De pe băncile facultății, către marile proiecte de infrastructură ale României

La inițiativa Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în parteneriat cu Metrorex, un grup de viitori specialiști a participat la o ședință de progres dedicată proiectului Magistrala 6 de metrou, alături de reprezentanți ai beneficiarului, constructorilor și supervizorului.

Participanții, cu formare în domenii precum drept, transporturi, administrație și afaceri, au avut oportunitatea de a observa modul în care sunt coordonate etapele unui proiect de infrastructură de mare anvergură și de a înțelege, direct de la profesioniști cu experiență, procesele de planificare, colaborare și management necesare implementării unei investiții strategice.

Întâlnirea a oferit un cadru de dialog între mediul academic și specialiștii implicați în realizarea proiectului, evidențiind importanța experienței practice în completarea pregătirii teoretice și în formarea viitoarei generații de profesioniști din domeniul infrastructurii.

Astfel de inițiative contribuie la consolidarea colaborării dintre instituțiile publice și mediul universitar, oferind tinerilor oportunitatea de a înțelege provocările și responsabilitățile asociate implementării unor proiecte complexe, cu impact direct asupra dezvoltării comunităților și mobilității urbane.

Viitorii ingineri descoperă cum se construiește metroul de mâine

Studenți din anul III ai Universității Tehnice de Construcții București – Facultatea de Căi Ferate, Drumuri și Poduri au participat, în ultima săptămână, la un stagiu de practică profesională organizat în cadrul proiectului Magistrala 6, la inițiativa Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în parteneriat cu Metrorex.

Pe parcursul programului, viitorii ingineri au avut oportunitatea de a înțelege modul în care este implementat un proiect complex de infrastructură subterană, prin întâlniri cu specialiștii constructorului din domenii precum proiectare, topografie, planificare, managementul calității și siguranța în muncă. Activitățile desfășurate le-au oferit o perspectivă practică asupra etapelor și responsabilităților implicate în realizarea unei magistrale de metrou.

Programul a inclus și prezentări tehnice privind procesele de execuție și utilizarea utilajelor TBM „Sfânta Maria” și „Sfânta Ana”, care realizează tunelurile Magistralei 6. Prin contactul direct cu profesioniștii implicați în proiect, studenții au avut ocazia să înțeleagă provocările și tehnologiile specifice construirii infrastructurii de transport subteran.

Astfel de inițiative contribuie la pregătirea viitorilor specialiști și la consolidarea colaborării dintre mediul academic, autoritățile publice și sectorul construcțiilor, oferind studenților o imagine concretă asupra profesiei pe care o vor practica.

În perioada următoare, temperaturile extreme și condițiile meteo impun măsuri speciale pentru desfășurarea activităților pe șantier, fie că este vorba despre caniculă sau vreme instabilă. Din acest motiv, vizitele și alte activități care presupun accesul persoanelor din afara echipelor de execuție în zona de lucru vor fi suspendate temporar și vor fi reluate atunci când condițiile vor permite desfășurarea acestora în deplină siguranță.

Magistrala 6 va realiza prima legătură directă de metrou între Gara de Nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă. Noua magistrală va avea o lungime de 14,2 km de cale dublă și 12 stații, contribuind la dezvoltarea mobilității urbane și la integrarea transportului feroviar, rutier și aerian.

Restricție temporară de circulație în Pasajul Piața Presei Libere, în noaptea de 2/3 iulie 2026

În noaptea de 2/3 iulie 2026, în intervalul orar 23:00 – 04:00, accesul în Pasajul Piața Presei Libere va fi restricționat temporar pentru desfășurarea unor lucrări de remediere.

Restricția este necesară pentru repararea avariei produse la cablul de alimentare cu energie electrică a stațiilor totale topografice instalate în pasaj, în zona viitoarei stații de metrou Piața Montreal, aferentă Secțiunii SUD a Magistralei 6. Avaria a fost provocată de furtuna care a afectat municipiul București în noaptea de 30 iunie/1 iulie 2026.

În afara intervalului menționat, circulația prin pasaj se va desfășura în condiții normale. Traficul pe carosabilul din afara pasajului nu va fi restricționat și nu va fi deviat.

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și mulțumim tuturor participanților la trafic pentru înțelegere.
Vă invităm să urmăriți în continuare site-ul www.magistrala6.ro și canalele oficiale de comunicare ale proiectului pentru informații actualizate privind desfășurarea lucrărilor și eventualele restricții de trafic.

Mai aproape de oraș, mai aproape de viitor: cum aduce Magistrala 6 oamenii mai aproape de oportunitățile lor

Pentru o familie din Otopeni sau din nordul județului Ilfov, drumul până la București nu înseamnă doar câțiva kilometri pe hartă. Înseamnă dimineți petrecute în trafic, timp pierdut pe drum, mai puține ore alături de familie și, uneori, oportunități la care ajungi mai greu.

De aceea, sustenabilitatea nu înseamnă doar aer mai curat, emisii reduse sau soluții tehnice mai eficiente. Înseamnă și oameni. Înseamnă acces mai ușor la muncă, la școală, la servicii și la locurile în care fiecare își construiește viitorul.

Magistrala 6 este, din această perspectivă, mai mult decât o linie de metrou. Este o legătură nouă între comunități și oraș, între locuință și locul de muncă, între școală și familie, între prezent și oportunitățile de mâine.

Naveta nu este doar timp pierdut

Drumul zilnic până la muncă sau la școală are un impact mai mare decât pare la prima vedere. Un studiu realizat de cercetătorii Raj Chetty și Nathaniel Hendren de la Universitatea Harvard, pe baza datelor a aproximativ 40 de milioane de persoane, a arătat că timpul de navetă este unul dintre cei mai importanți factori asociați cu șansele de mobilitate socială. Concluzia este că atunci când oamenii au acces la transport fiabil, previzibil și accesibil, au mai multe șanse să ajungă la locuri de muncă mai bune, la educație și la servicii esențiale.

Aceeași idee este susținută și de specialiștii în mobilitate. Forumul Internațional de Transport, din familia OECD, subliniază că rolul transportului este să aducă educația, sănătatea, locurile de muncă și activitățile de zi cu zi mai aproape de oameni.

Un transport bun nu mută doar oameni dintr-un punct în altul. Le oferă mai multă libertate de alegere. Le face viața de zi cu zi mai simplă. Le deschide drumuri care, altfel, pot părea prea lungi sau prea greu de parcurs.

O comunitate tânără, în plină dezvoltare

Zona din jurul Magistralei 6 este una dintre cele mai dinamice din România. Între recensămintele din 2011 și 2021, județul Ilfov a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale populației din Uniunea Europeană, de aproximativ 40%. În același timp, Ilfov este cel mai tânăr județ din România, cu o vârstă medie de 38,6 ani.

În spatele acestor cifre sunt oameni: familii tinere, copii, părinți care lucrează în București, elevi și studenți care fac zilnic naveta, comunități care cresc și care au nevoie de legături mai bune cu orașul.

Această dezvoltare aduce însă și provocări. Tot mai mulți oameni circulă zilnic între Ilfov și București, iar drumurile devin tot mai aglomerate. Pentru un elev care merge la liceu în Capitală, pentru un student sau pentru un părinte care lucrează în oraș, fiecare oră petrecută în trafic este o oră luată din timpul personal, din odihnă, din viața de familie.

Ce schimbă Magistrala 6 pentru comunitate

Aici intervine rolul Magistralei 6. Pe Secțiunea Nord, Lotul 1.2 Tokyo – Aeroport Otopeni, noua linie de metrou va conecta zona de nord a Capitalei și orașul Otopeni cu rețeaua de metrou a Bucureștiului și cu Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Stații precum Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Brătianu și Aeroport Otopeni vor aduce transportul public de mare capacitate mai aproape de comunitățile care au nevoie de el zi de zi.

Pentru oamenii din apropierea magistralei, acest lucru înseamnă mai multă predictibilitate. Un adolescent va putea ajunge mai ușor la liceu sau la facultate. Un părinte va putea merge la serviciu fără să depindă permanent de mașină sau de traficul rutier. O familie cu o singură mașină — sau fără mașină — va avea mai multe opțiuni.

Înseamnă și un acces mai echitabil la oportunități. Pentru că atunci când transportul public devine mai aproape și mai eficient, șansele nu mai depind atât de mult de distanță, de trafic sau de existența unui automobil personal.

Mai mult decât transport

Beneficiile unei linii de metrou nu se opresc la timpul câștigat pe drum. O infrastructură modernă de transport poate contribui la dezvoltarea zonelor din jurul stațiilor, poate susține apariția unor servicii noi, poate atrage investiții și poate face comunitățile mai bine conectate.

În timp, zonele din jurul stațiilor pot deveni spații mai vii, mai accesibile și mai bine integrate în viața orașului. Locuri în care oamenii nu doar tranzitează, ci trăiesc, lucrează, învață și își construiesc planuri.

Un metrou care apropie oameni

Magistrala 6 nu este doar o investiție în infrastructură. Este o investiție în timp câștigat, în acces mai ușor, în mobilitate și în șanse mai bune pentru comunitate.

Prin această legătură nouă cu Bucureștiul și cu Aeroportul Internațional Henri Coandă, oamenii din zona de nord a Capitalei și din Otopeni vor fi mai aproape de locurile în care muncesc, învață și își construiesc viitorul.

Construim astăzi infrastructura care va aduce, mâine, comunitățile mai aproape de oportunitățile lor. Pentru că un oraș sustenabil este, înainte de toate, un oraș în care oamenii ajung mai ușor unii la alții.

Delegația Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, în vizită de lucru pe șantierul Magistralei 6 de metrou

O delegație a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, implicată în implementarea proiectului metroului clujean, a efectuat astăzi o vizită de lucru pe șantierul Magistralei 6 de metrou din București, în cadrul unui schimb de experiență dedicat proiectelor de infrastructură subterană.

Pe parcursul vizitei, reprezentanții Metrorex, ai Antreprenorilor și ai Supervizorului au prezentat stadiul actual al lucrărilor, modul de organizare și gestionare a șantierului, precum și experiența acumulată în implementarea unui proiect de infrastructură de mare complexitate.

Discuțiile au vizat schimbul de bune practici, provocările întâlnite în derularea proiectului și soluțiile tehnice și organizaționale aplicate pentru desfășurarea lucrărilor.

Programul a inclus și o vizită pe șantierul viitoarei stații Piața Montreal, unde delegația a avut ocazia să observe evoluția lucrărilor și principalele activități aflate în desfășurare.

Astfel de întâlniri contribuie la consolidarea colaborării între echipele implicate în dezvoltarea proiectelor de metrou din România și facilitează transferul de cunoștințe și experiență între specialiști, în beneficiul dezvoltării infrastructurii de transport urban.

Circulația trenurilor este întreruptă temporar între stațiile 1 Mai – Jiului, începând cu ora 13:20


În timpul lucrărilor de interconectare dintre Magistrala 4 și viitoarea Magistrală 6, a apărut o situație tehnică neprevăzută, aflată în curs de remediere.

Circulația trenurilor se desfășoară astfel:

* Gara de Nord 2 – 1 Mai, tur–retur

* Jiului – Străulești, tur–retur


Călătorii sunt informați în stații prin intermediul instalațiilor de sonorizare.

Imediat după finalizarea intervenției, circulația trenurilor va fi reluată conform graficului normal.

ACTUALIZARE: Începând cu ora 14:12, circulația trenurilor pe Magistala 4 a fost reluată în condiții normale.

Vă prezentăm scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere.



Circulație întreruptă temporar la Pasajul Piața Presei Libere, în noaptea de 22/23 iunie 2026

Accesul în Pasajul Piața Presei Libere va fi restricționat în noaptea de 22/23 iunie, în intervalul orar 23:00 – 05:00.

Restricțiile sunt necesare pentru desfășurarea lucrărilor de mentenanță a echipamentelor topografice instalate în pasaj, în zona viitoarei stații de metrou Piața Montreal, aferentă Secțiunii SUD a viitoarei Magistrale 6. 

În afara intervalului menționat, circulația prin pasaj se va desfășura în condiții normale.
Traficul de pe carosabilul din afara pasajului nu va fi restricționat și nu va fi deviat.

Pentru a reduce impactul asupra traficului rutier și disconfortul participanților la trafic, lucrările se desfășoară exclusiv pe timpul nopții, conform avizului Brigăzii Rutiere.

Semnalizarea lucrărilor va fi realizată conform cerințelor legale, iar la finalizarea activităților traficul va fi redeschis, iar semnalizarea rutieră va fi readusă la starea inițială.

Mulțumim participanților la trafic pentru înțelegere!