„Cârtițele” Magistralei 6 sapă pământul, îl scot la suprafață și ridică tunelul în urma lor, aproape simultan. Numele lor tehnic este TBM, de la Tunnel Boring Machine (mașină de forat tuneluri).
TBM-urile „Sfânta Maria” și „Sfânta Ana”, care lucrează pe Secțiunea Sud a Magistralei 6, cântăresc în jur de 600 de tone și au capete de foraj de circa 6,60 metri diametru. Ca lungime, se apropie de un teren de fotbal. Intră în pământ, iar în spatele lor rămâne un tunel circular, consolidat, gata pentru etapele următoare.
În partea din față se află capul de foraj, un disc metalic uriaș echipat cu elemente de tăiere. Se rotește, dislocă terenul și împinge materialul într-o cameră unde presiunea este controlată permanent. Presiunea ține frontul de excavare stabil și permite utilajului să înainteze controlat. De acolo, materialul ajunge pe un transportor elicoidal, apoi pe benzi transportoare, și iese din tunel. Este încărcat și dus la amplasamente autorizate.
Cât timp în față se sapă, în spatele scutului începe deja montarea tunelului.
Bolțarii și inelele de tunel
TBM-ul înaintează cu cilindri hidraulici care se sprijină pe ultimul inel montat. După fiecare avans, un dispozitiv numit erector ridică bolțarii, elementele prefabricate din beton, și îi așază unul lângă altul până se închide un inel nou. Între inelul de beton și teren rămâne un spațiu, umplut prin injectarea unui mortar special care se numeste betonita. Operațiunea fixează structura și ajută la stabilitatea terenului din jur.
Apoi ciclul se reia: se excavează, se evacuează materialul, utilajul înaintează, se montează un inel, se injectează mortarul. Și tot așa, câțiva metri pe zi, luni la rând.
Cum știe „cârtița” încotro să meargă?
La zeci de metri sub pământ, orientarea nu ține deloc de instinct. TBM-ul are sisteme de ghidaj, senzori și repere topografice raportate la coordonatele proiectului. Operatorii urmăresc traseul permanent și pot corecta direcția cu ajustări foarte fine. Din cabina de comandă se urmăresc în timp real presiunea din camera de excavare, cantitatea de material extras și poziția utilajului față de axa proiectată. La acestea se adaugă parametrii de lucru ai capului de foraj și ai sistemelor hidraulice, plus operațiunile de montare a inelelor.
În condiții normale, TBM-urile de pe Secțiunea Sud a Magistralei 6 de metrou din București înaintează în medie cu aproximativ 1,5 metri pe oră. Pare puțin, până când te uiți ce se întâmplă în ora aceea: utilajul excavează în jur de 60 de metri cubi de material și pregătește montarea structurii definitive a tunelului.
În 24 de ore se montează în medie 13-14 inele. Echipele lucrează în trei schimburi, iar activitatea este continuă, cu opririle necesare pentru verificări și mentenanță. Ritmul variază în funcție de teren, de parametrii înregistrați și de lucrările de întreținere.
„Cârtițele” României: de la metrou la tuneluri prin munte
Tehnologia TBM nu este la prima utilizare în România. Pe Magistrala 5 de metrou din București au excavat „Sfânta Varvara” și „Sfânta Filofteia”.
Pe linia feroviară Brașov-Sighișoara, subsecțiunea Apața-Cața, lucrează patru TBM-uri, „Eleni”, „Varvara”, „Alexandra” și „Konstantina”, la tunelurile gemene Ormeniș și Homorod. Utilajele feroviare au alt diametru și lucrează în alte condiții geologice, dar principiul este același: excavare controlată, evacuarea materialului, montarea imediată a structurii și monitorizarea parametrilor.
Numele urmează o tradiție veche în proiectele de tuneluri. Sfânta Varvara este considerată protectoarea minerilor și a celor care lucrează în subteran. Pe Magistrala 6, tradiția continuă cu „Sfânta Maria” și „Sfânta Ana”.
Ce se întâmplă la suprafață
Deși activitatea are loc în subteran, funcționarea TBM-ului este dublată de un sistem amplu de monitorizare. Presiunea din camera de excavare, cantitatea de material extras, traseul utilajului și comportarea terenului sunt verificate permanent. În zonele din aria de influență a lucrărilor se folosesc echipamente speciale pentru monitorizarea terenului și a construcțiilor.
Drumul subteran către aeroport
Magistrala 6 va avea 14,2 kilometri de cale dublă și 12 stații și va realiza prima conexiune directă de metrou între Gara de Nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă.
În materialul video se vede felul în care înaintează utilajul și cum bolțarii din beton devin, inel cu inel, structura viitorului tunel.
Apăsați „Play” și intrați câteva minute în interiorul unui TBM.
No Comments yet!