Skip to main content

Restricții temporare de trafic în zona viitoarei Stații Washington a Magistralei 6

Incepând din noaptea de 13/14 iulie 2026, în zona intersecției Șoseaua București–Ploiești (DN1) cu Strada Jandarmeriei se instituie o nouă etapă de restricții temporare de trafic, necesară pentru desfășurarea lucrărilor de deviere a utilităților aferente viitoarei Stații Washington a Magistralei 6 de metrou.

În această etapă vor fi aplicate următoarele restricții de circulație:
•⁠ ⁠restricționarea virajului la stânga de pe Strada Jandarmeriei către Otopeni;
•⁠ ⁠restricționarea deplasării înainte pe breteaua de ieșire din București a pasajului suprateran Jandarmeriei.

Restricțiile sunt instituite în baza avizului comun emis de C.N.A.I.R. și I.G.P.R., valabil până la 31 decembrie 2026, cu posibilitatea prelungirii, în funcție de evoluția lucrărilor.

Participanții la trafic sunt rugați să circule cu prudență, să respecte semnalizarea rutieră temporară și să utilizeze rutele alternative indicate în zonă.

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și mulțumim tuturor participanților la trafic pentru înțelegere și cooperare.

Informațiile actualizate privind evoluția lucrărilor și restricțiile de trafic vor fi publicate periodic pe site-ul oficial al proiectului și pe canalele de comunicare ale Magistralei 6.

Viitorii ingineri descoperă cum se construiește metroul de mâine

Studenți din anul III ai Universității Tehnice de Construcții București – Facultatea de Căi Ferate, Drumuri și Poduri au participat, în ultima săptămână, la un stagiu de practică profesională organizat în cadrul proiectului Magistrala 6, la inițiativa Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în parteneriat cu Metrorex.

Pe parcursul programului, viitorii ingineri au avut oportunitatea de a înțelege modul în care este implementat un proiect complex de infrastructură subterană, prin întâlniri cu specialiștii constructorului din domenii precum proiectare, topografie, planificare, managementul calității și siguranța în muncă. Activitățile desfășurate le-au oferit o perspectivă practică asupra etapelor și responsabilităților implicate în realizarea unei magistrale de metrou.

Programul a inclus și prezentări tehnice privind procesele de execuție și utilizarea utilajelor TBM „Sfânta Maria” și „Sfânta Ana”, care realizează tunelurile Magistralei 6. Prin contactul direct cu profesioniștii implicați în proiect, studenții au avut ocazia să înțeleagă provocările și tehnologiile specifice construirii infrastructurii de transport subteran.

Astfel de inițiative contribuie la pregătirea viitorilor specialiști și la consolidarea colaborării dintre mediul academic, autoritățile publice și sectorul construcțiilor, oferind studenților o imagine concretă asupra profesiei pe care o vor practica.

În perioada următoare, temperaturile extreme și condițiile meteo impun măsuri speciale pentru desfășurarea activităților pe șantier, fie că este vorba despre caniculă sau vreme instabilă. Din acest motiv, vizitele și alte activități care presupun accesul persoanelor din afara echipelor de execuție în zona de lucru vor fi suspendate temporar și vor fi reluate atunci când condițiile vor permite desfășurarea acestora în deplină siguranță.

Magistrala 6 va realiza prima legătură directă de metrou între Gara de Nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă. Noua magistrală va avea o lungime de 14,2 km de cale dublă și 12 stații, contribuind la dezvoltarea mobilității urbane și la integrarea transportului feroviar, rutier și aerian.

Restricție temporară de circulație în Pasajul Piața Presei Libere, în noaptea de 2/3 iulie 2026

În noaptea de 2/3 iulie 2026, în intervalul orar 23:00 – 04:00, accesul în Pasajul Piața Presei Libere va fi restricționat temporar pentru desfășurarea unor lucrări de remediere.

Restricția este necesară pentru repararea avariei produse la cablul de alimentare cu energie electrică a stațiilor totale topografice instalate în pasaj, în zona viitoarei stații de metrou Piața Montreal, aferentă Secțiunii SUD a Magistralei 6. Avaria a fost provocată de furtuna care a afectat municipiul București în noaptea de 30 iunie/1 iulie 2026.

În afara intervalului menționat, circulația prin pasaj se va desfășura în condiții normale. Traficul pe carosabilul din afara pasajului nu va fi restricționat și nu va fi deviat.

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și mulțumim tuturor participanților la trafic pentru înțelegere.
Vă invităm să urmăriți în continuare site-ul www.magistrala6.ro și canalele oficiale de comunicare ale proiectului pentru informații actualizate privind desfășurarea lucrărilor și eventualele restricții de trafic.

Mai aproape de oraș, mai aproape de viitor: cum aduce Magistrala 6 oamenii mai aproape de oportunitățile lor

Pentru o familie din Otopeni sau din nordul județului Ilfov, drumul până la București nu înseamnă doar câțiva kilometri pe hartă. Înseamnă dimineți petrecute în trafic, timp pierdut pe drum, mai puține ore alături de familie și, uneori, oportunități la care ajungi mai greu.

De aceea, sustenabilitatea nu înseamnă doar aer mai curat, emisii reduse sau soluții tehnice mai eficiente. Înseamnă și oameni. Înseamnă acces mai ușor la muncă, la școală, la servicii și la locurile în care fiecare își construiește viitorul.

Magistrala 6 este, din această perspectivă, mai mult decât o linie de metrou. Este o legătură nouă între comunități și oraș, între locuință și locul de muncă, între școală și familie, între prezent și oportunitățile de mâine.

Naveta nu este doar timp pierdut

Drumul zilnic până la muncă sau la școală are un impact mai mare decât pare la prima vedere. Un studiu realizat de cercetătorii Raj Chetty și Nathaniel Hendren de la Universitatea Harvard, pe baza datelor a aproximativ 40 de milioane de persoane, a arătat că timpul de navetă este unul dintre cei mai importanți factori asociați cu șansele de mobilitate socială. Concluzia este că atunci când oamenii au acces la transport fiabil, previzibil și accesibil, au mai multe șanse să ajungă la locuri de muncă mai bune, la educație și la servicii esențiale.

Aceeași idee este susținută și de specialiștii în mobilitate. Forumul Internațional de Transport, din familia OECD, subliniază că rolul transportului este să aducă educația, sănătatea, locurile de muncă și activitățile de zi cu zi mai aproape de oameni.

Un transport bun nu mută doar oameni dintr-un punct în altul. Le oferă mai multă libertate de alegere. Le face viața de zi cu zi mai simplă. Le deschide drumuri care, altfel, pot părea prea lungi sau prea greu de parcurs.

O comunitate tânără, în plină dezvoltare

Zona din jurul Magistralei 6 este una dintre cele mai dinamice din România. Între recensămintele din 2011 și 2021, județul Ilfov a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale populației din Uniunea Europeană, de aproximativ 40%. În același timp, Ilfov este cel mai tânăr județ din România, cu o vârstă medie de 38,6 ani.

În spatele acestor cifre sunt oameni: familii tinere, copii, părinți care lucrează în București, elevi și studenți care fac zilnic naveta, comunități care cresc și care au nevoie de legături mai bune cu orașul.

Această dezvoltare aduce însă și provocări. Tot mai mulți oameni circulă zilnic între Ilfov și București, iar drumurile devin tot mai aglomerate. Pentru un elev care merge la liceu în Capitală, pentru un student sau pentru un părinte care lucrează în oraș, fiecare oră petrecută în trafic este o oră luată din timpul personal, din odihnă, din viața de familie.

Ce schimbă Magistrala 6 pentru comunitate

Aici intervine rolul Magistralei 6. Pe Secțiunea Nord, Lotul 1.2 Tokyo – Aeroport Otopeni, noua linie de metrou va conecta zona de nord a Capitalei și orașul Otopeni cu rețeaua de metrou a Bucureștiului și cu Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Stații precum Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Brătianu și Aeroport Otopeni vor aduce transportul public de mare capacitate mai aproape de comunitățile care au nevoie de el zi de zi.

Pentru oamenii din apropierea magistralei, acest lucru înseamnă mai multă predictibilitate. Un adolescent va putea ajunge mai ușor la liceu sau la facultate. Un părinte va putea merge la serviciu fără să depindă permanent de mașină sau de traficul rutier. O familie cu o singură mașină — sau fără mașină — va avea mai multe opțiuni.

Înseamnă și un acces mai echitabil la oportunități. Pentru că atunci când transportul public devine mai aproape și mai eficient, șansele nu mai depind atât de mult de distanță, de trafic sau de existența unui automobil personal.

Mai mult decât transport

Beneficiile unei linii de metrou nu se opresc la timpul câștigat pe drum. O infrastructură modernă de transport poate contribui la dezvoltarea zonelor din jurul stațiilor, poate susține apariția unor servicii noi, poate atrage investiții și poate face comunitățile mai bine conectate.

În timp, zonele din jurul stațiilor pot deveni spații mai vii, mai accesibile și mai bine integrate în viața orașului. Locuri în care oamenii nu doar tranzitează, ci trăiesc, lucrează, învață și își construiesc planuri.

Un metrou care apropie oameni

Magistrala 6 nu este doar o investiție în infrastructură. Este o investiție în timp câștigat, în acces mai ușor, în mobilitate și în șanse mai bune pentru comunitate.

Prin această legătură nouă cu Bucureștiul și cu Aeroportul Internațional Henri Coandă, oamenii din zona de nord a Capitalei și din Otopeni vor fi mai aproape de locurile în care muncesc, învață și își construiesc viitorul.

Construim astăzi infrastructura care va aduce, mâine, comunitățile mai aproape de oportunitățile lor. Pentru că un oraș sustenabil este, înainte de toate, un oraș în care oamenii ajung mai ușor unii la alții.

Delegația Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, în vizită de lucru pe șantierul Magistralei 6 de metrou

O delegație a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, implicată în implementarea proiectului metroului clujean, a efectuat astăzi o vizită de lucru pe șantierul Magistralei 6 de metrou din București, în cadrul unui schimb de experiență dedicat proiectelor de infrastructură subterană.

Pe parcursul vizitei, reprezentanții Metrorex, ai Antreprenorilor și ai Supervizorului au prezentat stadiul actual al lucrărilor, modul de organizare și gestionare a șantierului, precum și experiența acumulată în implementarea unui proiect de infrastructură de mare complexitate.

Discuțiile au vizat schimbul de bune practici, provocările întâlnite în derularea proiectului și soluțiile tehnice și organizaționale aplicate pentru desfășurarea lucrărilor.

Programul a inclus și o vizită pe șantierul viitoarei stații Piața Montreal, unde delegația a avut ocazia să observe evoluția lucrărilor și principalele activități aflate în desfășurare.

Astfel de întâlniri contribuie la consolidarea colaborării între echipele implicate în dezvoltarea proiectelor de metrou din România și facilitează transferul de cunoștințe și experiență între specialiști, în beneficiul dezvoltării infrastructurii de transport urban.

M6: lucrări în desfășurare și modificări temporare ale circulației

Magistrala 6 de metrou va realiza prima conexiune rapidă directă între Gara de Nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă. Noua linie va avea o lungime de 14,2 km de cale dublă și 12 stații, deservind zone importante ale Capitalei și ale orașului Otopeni: 1 Mai, Romexpo, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, zone rezidențiale, comerciale și de afaceri de-a lungul DN1, precum și Aeroportul Internațional Henri Coandă.

În această perioadă, pe întregul traseu al Magistralei 6 se desfășoară lucrări complexe de construcție, execuție a structurilor subterane și relocare a rețelelor de utilități. Pentru desfășurarea în condiții de siguranță a acestor activități, au fost instituite restricții temporare de trafic în anumite zone de pe cele două secțiuni ale proiectului – Sud și Nord.

Mai jos sunt prezentate principalele lucrări aflate în desfășurare la acest moment și zonele în care acestea au impact asupra circulației.

Pe măsură ce anumite intervenții sunt finalizate, organizarea circulației este adaptată pentru a reduce cât mai mult impactul asupra mobilității urbane.

SECȚIUNEA SUD

🟢Stația 1 MAI 🏗️ Relocare utilități, pereți mulați | 📍 Restricții/devieri: Calea Griviței – Bd. Ion Mihalache

🟢Stația PAJURA 🏗️ Structură stație, accesuri | 📍 Fără impact asupra circulației

🟢Stația EXPOZIȚIEI 🏗️ Structură stație, accesuri | 📍 Restricții/devieri: Bd. Expoziției

🟢Interstația EXPOZIȚIEI – PIAȚA MONTREAL 🏗️ Relocare utilități | 📍 Restricții/devieri: Bd. Expoziției – Str. Aviator Popișteanu

🟢Stația PIAȚA MONTREAL 🏗️ Structură stație, accesuri | 📍 Restricții/devieri: Bd. Mărăști

🟢Interstația PIAȚA MONTREAL – GARA BĂNEASA 🏗️ Tunelare TBM, relocare utilități | 📍 Fără impact major asupra circulației

🟢Stația GARA BĂNEASA 🏗️ Relocare utilități, accesuri | 📍 Restricții/devieri: Șos. București–Ploiești (Fântâna Miorița)

🟢Interstația GARA BĂNEASA – AEROPORT BĂNEASA 🏗️ Relocare utilități | 📍 Restricții/devieri: DN1 – Str. Elena Văcărescu și Str. Dobrogeanu Gherea

🟢Stația AEROPORT BĂNEASA 🏗️ Relocare utilități, accesuri | 📍 Restricții/devieri: Str. Grațioasa, DN1 – Bd. Aerogării

🟢Interstația AEROPORT BĂNEASA – TOKYO 🏗️ Relocare utilități | 📍 Restricții/devieri: Breteaua Selgros

🟢Stația TOKYO 🏗️ Structură stație, accesuri | 📍 Restricții/devieri: Breteaua DN1 (sens București), Str. Pană Buescu

SECȚIUNEA NORD

🟢Stația WASHINGTON 🏗️ Relocare utilități | 📍 Restricții/devieri: Str. Jandarmeriei – Bd. Dr. Liviu Librescu, breteaua DN1

🟢Stația PARIS 🏗️ Relocare utilități, pereți mulați, accesuri | 📍 Restricții/devieri: DN1 – Str. Padina

🟢Stația BRUXELLES 🏗️ Relocare utilități, pereți mulați | 📍 Restricții/devieri: Str. Oașului

🟢Stația OTOPENI 🏗️ Pereți mulați, structură stație | 📍 Restricții/devieri: DN1 – Calea Bucureștilor, Str. 23 August

🟢Stația ION I. C. BRĂTIANU 🏗️ Relocare utilități, accesuri | 📍 Restricții/devieri: DN1 – Calea Bucureștilor și Str. Zborului

🟢Stația AEROPORT OTOPENI 🏗️ Relocare utilități, pereți mulați, structură stație | 📍 Restricții/devieri: Zona Plecări, drumuri interioare și parcări

Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru respectarea semnalizării rutiere din zonele de șantier.

De la trafic imprevizibil la timp predictibil: ce va aduce Magistrala 6

De câte ori ai plecat spre aeroport fără să știi cât vei face? Distanța de la Gara de Nord la Aeroportul Internațional Henri Coandă este de aproximativ 17 kilometri. Același drum durează, în funcție de oră și zi: 20–25 de minute duminică dimineața și 60–90 de minute joi la orele 17:00. Impredictibilitatea aceasta nu este un inconvenient minor – este o taxă invizibilă pe timpul tău.

Metroul funcționează altfel. Nu există blocaje sau imprevizibilitate: trenul pleacă la interval regulat și parcurge traseul în același timp – la fel la 7:00 dimineața și la 18:30 seara. Predictibilitatea este, în sine, o resursă.

Calculul câștigului față de orele de vârf este concret: Magistrala 6 va parcurge traseul de la capăt la capăt în 22–25 de minute. Față de 60–90 de minute cu mașina – conform TomTom Traffic Index 2025, București –, o economie de 50 de minute per cursă înseamnă: 50 de minute × 2 curse pe zi × 250 de zile lucrătoare pe an = 25.000 de minute = 416 ore = 17 zile și 8 ore recuperate în fiecare an. Nu e o medie statistică – e timp real, al tău, pe care acum îl petreci în trafic.

Iar pentru cei 16 milioane de pasageri care tranzitează anual Aeroportul Henri Coandă – conform statisticilor Bucharest Airports –, accesul predictibil la aeroport înseamnă și altceva: posibilitatea de a planifica cu exactitate, fără marja de eroare impusă de trafic. Magistrala 6 te ajută să economisești timp!

Surse: TomTom Traffic Index 2025 – București | Bucharest Airports – Statistici trafic | HG 930/2016 – Indicatori tehnico-economici Magistrala 6

Cum poate Magistrala 6 să diminueze presiunea asupra traficului din București

Conform TomTom Traffic Index 2025 (date pentru 2024), Bucureștiul se clasifică pe locul 3 în Europa și locul 22 în lume la aglomerația traficului. Viteza medie de deplasare în oraș este de 13,3 km/h, iar un șofer pierde în medie 171 de ore pe an din cauza traficului – echivalentul a 7 zile și 3 ore.

Conform indicatorilor tehnico-economici aprobați prin HG 930/2016, Magistrala 6 va avea o capacitate de transport de 50.000 de călători pe oră, pe sens. Un studiu publicat în Nature Cities (2025) confirmă că metrourile reduc semnificativ utilizarea autoturismului în orașele europene. Pe baza experienței din proiecte similare, între 15 și 25 din fiecare 100 de pasageri ai unui metrou nou sunt foști șoferi care aleg să lase mașina acasă – ceea ce, pentru Magistrala 6, poate însemna mii de vehicule mai puțin, zilnic, pe coridorul nord al Capitalei.

Astfel, pe artere saturate, o reducere de 15–20% a volumului de trafic crește viteza medie de deplasare cu 20–35% pentru toți participanții – inclusiv pentru cei care continuă să folosească mașina. (Transportation Research Board – Highway Capacity Manual, 7th Edition, 2022).

Precedente europene confirmă direcția: după inaugurarea liniei M2 în Varșovia (2015), traficul pe coridoarele paralele a înregistrat scăderi semnificative, conform Warsaw Metro. Orașe cu rețele extinse de metrou – precum Viena sau Stockholm – înregistrează în mod constant unii dintre cei mai mici indici de congestie din Europa.

Mai puțin stres în trafic nu e un slogan. Este o consecință matematică a Magistralei 6.

Surse: TomTom Traffic Index 2025 – București | HG 930/2016 – Indicatori tehnico-economici Magistrala 6 | Nature Cities (2025) – Prieto-Curiel et al., modal shift metro | Transportation Research Board – HCM 7th Ed. (2022) | Warsaw Metro – Linia M2

Magistrala 6 și reducerea zgomotului urban: impactul unui traseu integral subteran

Zgomotul urban nu este doar o neplăcere de zi cu zi. La nivel european, el este tratat ca o problemă de mediu și de sănătate publică. Directiva 2002/49/CE privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental stabilește un cadru comun pentru identificarea, prevenirea și reducerea efectelor nocive generate de expunerea la zgomot, în special în marile aglomerări urbane și în zonele afectate de traficul rutier, feroviar sau aerian.

În acest context, investițiile în transport public electric devin esențiale. Magistrala 6, care va asigura legătura directă dintre Gara de Nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni, este un astfel de proiect: o infrastructură subterană, cu impact direct asupra mobilității și cu potențial de reducere a presiunii traficului de suprafață pe coridorul nord al Capitalei.

Datele europene arată că problema zgomotului nu este una abstractă. Potrivit raportului Agenției Europene de Mediu – Environmental noise in Europe 2025, expunerea pe termen lung la zgomotul generat de trafic este asociată cu efecte importante asupra sănătății și calității vieții. Raportul estimează că aceasta contribuie anual, la nivel european, la numeroase probleme de sănătate, inclusiv afecțiuni cardiovasculare și tulburări de somn, precum și la costuri economice semnificative. De asemenea, milioane de europeni sunt afectați de perturbări severe ale somnului asociate zgomotului de trafic, iar impactul economic al poluării fonice generate de transport este estimat la peste 100 de miliarde de euro anual. Și Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra acestui fenomen. Ghidul OMS privind zgomotul de mediu pentru Regiunea Europeană, publicat în 2018, recomandă pentru traficul rutier o limită de 53 dB Lden, mai strictă decât pragul european de 55 dB. Motivul este simplu: expunerea constantă la zgomot poate afecta somnul, sănătatea cardiovasculară și, în final, calitatea vieții.

Pentru București și zona Otopeni, miza este una concretă. Conform indicatorilor tehnico-economici aprobați prin HG 930/2016, Magistrala 6 va avea o capacitate maximă de transport de 50.000 de călători pe oră, pe sens. Această capacitate poate prelua un flux important de pasageri care astăzi folosesc transportul rutier, contribuind astfel la reducerea numărului de autoturisme de pe DN1 și de pe arterele adiacente.

Cu cât sunt mai multe mașini în trafic, cu atât crește și nivelul de zgomot. Invers, fiecare călătorie mutată din autoturism în transport public electric înseamnă mai puțină presiune asupra orașului. Magistrala 6 acționează pe două direcții: asigură deplasarea subterană, fără zgomot la suprafață pe traseul Gara de Nord – Aeroport Otopeni, și contribuie la reducerea traficului rutier pe unul dintre cele mai aglomerate coridoare de mobilitate din zona Capitalei.

Beneficiile vor fi resimțite atât de locuitorii din zonele aflate de-a lungul aliniamentului, cât și de cei care vor continua să folosească DN1. Un trafic mai fluid înseamnă, implicit, mai puțin zgomot produs de motoare, frânări, accelerări și claxoane.

Liniștea este rareori primul argument atunci când vorbim despre infrastructură. De cele mai multe ori, discutăm despre viteză, capacitate, conectivitate sau siguranță. Dar, în cazul Magistralei 6, confortul acustic devine parte din schimbarea mai amplă pe care proiectul o aduce orașului: o mobilitate mai eficientă, mai curată și mai prietenoasă cu oamenii.

Surse: EEA – Environmental noise in Europe 2025 | OMS – Environmental Noise Guidelines for the European Region 2018 | Directiva 2002/49/CE | HG 930/2016 – Indicatori tehnico-economici Magistrala 6

Magistrala 6: mai puține emisii pe drumul dintre București și Aeroportul Otopeni

Transportul este unul dintre sectoarele în care România trebuie să reducă presiunea asupra climei și a calității aerului. Conform Strategiei pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (HG 1215/2023), între 1990 și 2019 emisiile din sectorul transporturilor au crescut cu 41%, ajungând la 18.937 kt CO₂ echivalent în 2019, cu transportul rutier ca sursă dominantă – aproximativ 96% din totalul sectorului.

sursa: https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2023/11/ANEXA-1-21.pdf

Pe coridorul DN1 – Otopeni – București, această realitate se vede zi de zi: legătura dintre Capitală, zona de nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă depinde în mare măsură de autoturisme, taxiuri și alte vehicule rutiere. Magistrala 6 schimbă acest calcul, oferind o alternativă de transport public rapidă, predictibilă și cu emisii operaționale mult mai reduse pe pasager.

Mașina vs. metrou
Putem face o comparație: luam ca reper distanța rutieră de aproximativ 16–17 km dintre zona Gării de Nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă / Otopeni. Our World in Data indică, pe baza factorilor guvernamentali britanici de raportare, aproximativ 170 g CO₂e/km1 pentru un autoturism pe benzină și aproximativ 35 g CO₂e/pasager-km pentru transportul feroviar național.
Pentru sisteme electrice urbane de tip light rail / metrou, metodologia guvernamentală britanică din 2024 (DESNZ – GHG Conversion Factors) indică o medie de 26,16 g CO₂e/pasager-km, iar pentru Glasgow Underground o valoare de 34,70 g CO₂e/pasager-km. Aceste valori sunt repere internaționale de comparație, nu factori oficiali specifici Magistralei 6 sau României.
Aplicând aceste repere la distanța de 16–17 km, o deplasare cu autoturismul, cu un singur ocupant, generează aproximativ 2,7–2,9 kg CO₂e pe sensul de deplasare, respectiv 5,4–5,8 kg CO₂e dus-întors. Pentru transportul electric urban (26–35 g CO₂e/pasager-km), aceeași deplasare ar genera aproximativ 0,42–0,60 kg CO₂e pe sens, respectiv 0,83–1,19 kg CO₂e dus-întors.
Diferența este semnificativă: pentru fiecare pasager care alege metroul în locul autoturismului personal, economia estimată este de aproximativ 2,1–2,5 kg CO₂e pe sens, sau 4,2–5,0 kg CO₂e pentru o călătorie dus-întors. În ipoteza unui autoturism cu un singur ocupant, metroul poate avea o amprentă de carbon de aproximativ 5 până la 6,5 ori mai mică pe pasager-km, în funcție de factorul de emisii utilizat și de gradul de încărcare al sistemului.

Și celelalte emisii contează
CO₂ nu este singurul poluant relevant. Traficul rutier generează oxizi de azot, monoxid de carbon și particule în suspensie PM10 și PM2.5. Conform Agenției Europene de Mediu (EEA) – Emisii de poluanți din transport, poluanții emiși de transport contribuie la deteriorarea calității aerului și pun presiune asupra sănătății umane. Deși emisiile de eșapament au scăzut în ultimele decenii, particulele provenite din uzura frânelor, anvelopelor și carosabilului rămân o componentă importantă a poluării generate de transportul rutier.
Metroul electric nu produce emisii de eșapament pe traseu. Prin urmare, pentru deplasările transferate de la mașină sau taxi la metrou, Magistrala 6 va contribui la reducerea emisiilor locale în zonele traversate și la scăderea presiunii generate de traficul rutier pe coridorul Otopeni – București. Beneficiul nu este doar climatic, ci și urban: mai mult transport public înseamnă o mobilitate mai predictibilă, o legătură mai eficientă cu aeroportul și o alternativă reală pentru locuitorii, angajații și vizitatorii zonei de nord a Capitalei.

Magistrala 6 este un proiect de utilitate publică și de interes național, prin care se asigură legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă și se contribuie la dezvoltarea rețelei de transport trans-european TEN-T. Proiectul nu este doar o investiție în infrastructură, ci și o măsură de mobilitate urbană cu efecte directe asupra emisiilor, calității aerului și conectivității dintre București și aeroport.

1CO₂e/km = dioxid de carbon echivalent per kilometru. CO₂e (CO₂ echivalent) — o unitate de măsură care nu include doar dioxidul de carbon (CO₂), ci și celelalte gaze cu efect de seră exprimate în echivalent CO₂. Mașinile emit și metan (CH₄) și protoxid de azot (N₂O), nu doar CO₂. CO₂e le adună pe toate într-un singur număr, convertindu-le după potențialul lor de încălzire globală. În practică, pentru un autoturism, diferența față de CO₂ pur este mică — deci când articolul spune „170 g CO₂e/km”, poate fi citit ca „aproximativ 170 g de gaze cu efect de seră per km, exprimate ca CO₂”. Per km — per kilometru parcurs, cu un singur pasager în mașină (sau per pasager-km la transport în comun, unde împarți emisiile la numărul de persoane din vehicul).

Surse:
Strategia pe Termen Lung a României (HG 1215/2023) |
Our World in Data – Travel Carbon Footprint |
UK Gov GHG Conversion Factors 2024 |
CNAB – Date statistice 2024 |
EEA – Emisii GES din transport |
EEA – Poluanți din transport