Transportul este unul dintre sectoarele în care România trebuie să reducă presiunea asupra climei și a calității aerului. Conform Strategiei pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (HG 1215/2023), între 1990 și 2019 emisiile din sectorul transporturilor au crescut cu 41%, ajungând la 18.937 kt CO₂ echivalent în 2019, cu transportul rutier ca sursă dominantă – aproximativ 96% din totalul sectorului.
sursa: https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2023/11/ANEXA-1-21.pdf
Pe coridorul DN1 – Otopeni – București, această realitate se vede zi de zi: legătura dintre Capitală, zona de nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă depinde în mare măsură de autoturisme, taxiuri și alte vehicule rutiere. Magistrala 6 schimbă acest calcul, oferind o alternativă de transport public rapidă, predictibilă și cu emisii operaționale mult mai reduse pe pasager.
Mașina vs. metrou
Putem face o comparație: luam ca reper distanța rutieră de aproximativ 16–17 km dintre zona Gării de Nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă / Otopeni. Our World in Data indică, pe baza factorilor guvernamentali britanici de raportare, aproximativ 170 g CO₂e/km1 pentru un autoturism pe benzină și aproximativ 35 g CO₂e/pasager-km pentru transportul feroviar național.
Pentru sisteme electrice urbane de tip light rail / metrou, metodologia guvernamentală britanică din 2024 (DESNZ – GHG Conversion Factors) indică o medie de 26,16 g CO₂e/pasager-km, iar pentru Glasgow Underground o valoare de 34,70 g CO₂e/pasager-km. Aceste valori sunt repere internaționale de comparație, nu factori oficiali specifici Magistralei 6 sau României.
Aplicând aceste repere la distanța de 16–17 km, o deplasare cu autoturismul, cu un singur ocupant, generează aproximativ 2,7–2,9 kg CO₂e pe sensul de deplasare, respectiv 5,4–5,8 kg CO₂e dus-întors. Pentru transportul electric urban (26–35 g CO₂e/pasager-km), aceeași deplasare ar genera aproximativ 0,42–0,60 kg CO₂e pe sens, respectiv 0,83–1,19 kg CO₂e dus-întors.
Diferența este semnificativă: pentru fiecare pasager care alege metroul în locul autoturismului personal, economia estimată este de aproximativ 2,1–2,5 kg CO₂e pe sens, sau 4,2–5,0 kg CO₂e pentru o călătorie dus-întors. În ipoteza unui autoturism cu un singur ocupant, metroul poate avea o amprentă de carbon de aproximativ 5 până la 6,5 ori mai mică pe pasager-km, în funcție de factorul de emisii utilizat și de gradul de încărcare al sistemului.
Și celelalte emisii contează
CO₂ nu este singurul poluant relevant. Traficul rutier generează oxizi de azot, monoxid de carbon și particule în suspensie PM10 și PM2.5. Conform Agenției Europene de Mediu (EEA) – Emisii de poluanți din transport, poluanții emiși de transport contribuie la deteriorarea calității aerului și pun presiune asupra sănătății umane. Deși emisiile de eșapament au scăzut în ultimele decenii, particulele provenite din uzura frânelor, anvelopelor și carosabilului rămân o componentă importantă a poluării generate de transportul rutier.
Metroul electric nu produce emisii de eșapament pe traseu. Prin urmare, pentru deplasările transferate de la mașină sau taxi la metrou, Magistrala 6 va contribui la reducerea emisiilor locale în zonele traversate și la scăderea presiunii generate de traficul rutier pe coridorul Otopeni – București. Beneficiul nu este doar climatic, ci și urban: mai mult transport public înseamnă o mobilitate mai predictibilă, o legătură mai eficientă cu aeroportul și o alternativă reală pentru locuitorii, angajații și vizitatorii zonei de nord a Capitalei.
Magistrala 6 este un proiect de utilitate publică și de interes național, prin care se asigură legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă și se contribuie la dezvoltarea rețelei de transport trans-european TEN-T. Proiectul nu este doar o investiție în infrastructură, ci și o măsură de mobilitate urbană cu efecte directe asupra emisiilor, calității aerului și conectivității dintre București și aeroport.
1CO₂e/km = dioxid de carbon echivalent per kilometru. CO₂e (CO₂ echivalent) — o unitate de măsură care nu include doar dioxidul de carbon (CO₂), ci și celelalte gaze cu efect de seră exprimate în echivalent CO₂. Mașinile emit și metan (CH₄) și protoxid de azot (N₂O), nu doar CO₂. CO₂e le adună pe toate într-un singur număr, convertindu-le după potențialul lor de încălzire globală. În practică, pentru un autoturism, diferența față de CO₂ pur este mică — deci când articolul spune „170 g CO₂e/km”, poate fi citit ca „aproximativ 170 g de gaze cu efect de seră per km, exprimate ca CO₂”. Per km — per kilometru parcurs, cu un singur pasager în mașină (sau per pasager-km la transport în comun, unde împarți emisiile la numărul de persoane din vehicul).
Surse:
Strategia pe Termen Lung a României (HG 1215/2023) |
Our World in Data – Travel Carbon Footprint |
UK Gov GHG Conversion Factors 2024 |
CNAB – Date statistice 2024 |
EEA – Emisii GES din transport |
EEA – Poluanți din transport
No Comments yet!